Diabetul zaharat este o tulburare a metabolismului glucozei în organism asociată cu deficiența de insulină. Glucoza este materialul energetic pentru celule, iar insulina este hormonul care o ajută să pătrundă în ele. Fără insulină, glucoza rămâne în sânge, provocând hiperglicemie și riscul de complicații pentru rinichi, ochi, nervi, inimă și vasele de sânge. Diabetul este incurabil, dar poate fi controlat cu o dietă adecvată, activitate fizică și medicamente. Un endocrinolog vorbește despre asta mai detaliat.
Clasificarea diabetului
Majoritatea oamenilor știu doar despre două tipuri de diabet. De fapt, sunt mai mulți. În funcție de cauza și mecanismul de dezvoltare a bolii, se disting următoarele tipuri de patologie:
Diabet zaharat tip 1(dependent de insulină). La acest tip, pancreasul este incapabil să producă insulină din cauza distrugerii celulelor beta care o sintetizează. Motivele acestui proces nu sunt pe deplin cunoscute, dar se crede că este influențat de factori genetici și de mediu. Diabetul de tip 1 este de obicei diagnosticat în copilărie sau adolescență și necesită administrare constantă de insulină.
Diabet zaharat tip 2(nedependent de insulină). În acest tip de boală, pancreasul produce insulină, dar cantitatea nu este suficientă pentru a menține nivelul normal de glucoză din sânge sau celulele devin insensibile la aceasta. Acest lucru se datorează supraponderalității, obezității, stilului de viață sedentar, malnutriției și predispoziției ereditare. Diabetul zaharat de tip 2 se dezvoltă cel mai adesea la adulți.
Diabetul zaharat în sarcină(gestațională). În acest tip de boală, nivelurile crescute ale glucozei din sânge apar în timpul sarcinii și, de obicei, dispar după naștere. Acest lucru se datorează modificărilor nivelurilor hormonale și metabolismului din corpul unei femei. Ele pot duce la scăderea producției de insulină sau la o acțiune mai slabă a insulinei. Femeile care au avut diabet gestațional au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 în viitor.
Alte tipuri specifice de diabet. Acest grup include forme rare ale bolii care apar din cauza defecte genetice, boli pancreatice, tulburări endocrine, anumite medicamente sau infecții.
Simptomele diabetului zaharat
Semnele clasice ale diabetului sunt asociate cu excesul de glucoză în sânge. Acestea includ:
- Poliurie (urinat frecvent și abundent).
- Polidipsie (senzație crescută de sete).
- Polifagie (creșterea apetitului).
- Gură uscată.
- Oboseală, slăbiciune, iritabilitate.
- Scăderea în greutate (pentru diabetul de tip 1) sau creșterea în greutate (pentru diabetul de tip 2).
- Mâncărimi ale pielii, mucoaselor, organelor genitale.
- Vindecarea lentă a rănilor, predispusă la infecții.
- Tulburări vizuale, apariția petelor în fața ochilor.
- Amorțeală, furnicături, durere la nivelul membrelor.
Cauzele diabetului
Diabetul zaharat este o boală multifactorială care poate apărea din diverse motive. Unii dintre ei:
- Predispozitie genetica.Prezența diabetului la rude crește riscul de a dezvolta boala la urmași. Acest lucru este valabil mai ales pentru diabetul de tip 1, care este asociat cu defecte ereditare ale sistemului imunitar.
- Obezitatea și supraponderalitatea.Excesul de grăsime în organism duce la o acțiune slabă a insulinei și la creșterea nivelului de glucoză din sânge. Deosebit de periculoasă este grăsimea viscerală, care înconjoară organele interne și eliberează mediatori inflamatori care perturbă metabolismul.
- Alimentație proastă.Consumul de cantități mari de carbohidrați simpli, grăsimi, sare, alcool, precum și lipsa de carbohidrați complecși, proteine, fibre, vitamine și minerale din dietă contribuie la tulburări metabolice și la creșterea nivelului de glucoză din sânge. Regularitatea și frecvența meselor sunt, de asemenea, importante, deoarece pauzele lungi între mese pot duce la hipoglicemie (nivel scăzut de glucoză din sânge), iar gustările frecvente pot duce la hiperglicemie (nivel crescut de glucoză din sânge).
- Lipsa activității fizice.Activitatea fizică ajută la scăderea nivelului de glucoză din sânge prin creșterea consumului de energie și a absorbției de glucoză de către celule. În plus, activitatea fizică îmbunătățește circulația sângelui, întărește sistemul cardiovascular, îmbunătățește imunitatea, promovează pierderea în greutate și previne complicațiile diabetului.
- Stres.Situațiile stresante provoacă eliberarea de adrenalină, cortizol și glucagon. Acestea cresc nivelul de glucoză din sânge, suprimă producția de insulină și cresc inflamația. Stresul poate duce, de asemenea, la întreruperea dietei, a somnului și a activității fizice.
- Boli ale pancreasului.Dacă pancreasul este deteriorat din cauza inflamației, pietrelor, tumorilor, pancreatitei cronice, acest lucru poate duce la scăderea producției de insulină și la dezvoltarea diabetului zaharat. Există, de asemenea, tulburări genetice care duc la disfuncții pancreatice, de exemplu, fibroza chistică, sindromul Schwartz-Bartter, sindromul Johanson-Blitzer și altele.
- Tulburări endocrine.Sistemul endocrin este o colecție de organe care produc hormoni care reglează diferite funcții ale corpului. Unii hormoni, precum glucagonul, glucocorticoizii, hormonul de creștere, hormonii tiroidieni, catecolaminele, contracarează acțiunea insulinei și cresc nivelul de glucoză din sânge.
- Luarea anumitor medicamente.Unele medicamente pot crește nivelul de glucoză din sânge, pot suprima producția de insulină sau pot scădea sensibilitatea la insulină. Aceste medicamente includ glucocorticoizi, diuretice tiazidice, beta-blocante, unele anticonvulsivante, unele antivirale, unele antipsihotice și altele. Utilizarea acestor medicamente poate determina o creștere temporară sau permanentă a nivelului de glucoză din sânge și poate necesita ajustarea dozei sau înlocuirea medicamentului.
- Infecții.Bolile infecțioase precum hepatita virală, infecția cu citomegalovirus, varicela, rubeola, oreionul, meningita, sepsisul și altele pot afecta pancreasul, pot provoca inflamații și producerea de insulină afectată. De asemenea, infecțiile pot crește eliberarea hormonilor de stres, care cresc nivelul de glucoză din sânge.
Diagnosticul diabetului zaharat
Punerea unui diagnostic necesită o examinare cuprinzătoare. Inițial, pacientul este examinat și intervievat de un endocrinolog. Identifică simptomele caracteristice, ia în considerare circumstanțele apariției lor, bolile concomitente și factorii ereditari. Apoi este prescrisă o examinare detaliată:
Cercetare de laborator.Principala metodă de diagnosticare a diabetului zaharat este determinarea nivelului de glucoză din sânge. Pentru a face acest lucru, se efectuează următoarele teste:
- Abtinere de glucoza.
- Test de toleranță la glucoză.
- Hemoglobină glicată (HbA1c)
Cercetare instrumentală.Pentru a identifica complicațiile diabetului zaharat și pentru a evalua starea organelor țintă, sunt efectuate următoarele studii:
Oftalmoscopie. Aceasta este o examinare a ochiului folosind un dispozitiv special - un oftalmoscop, care vă permite să examinați retina, nervul optic și vasele de sânge ale ochiului.Ecografia rinichilor. Aceasta este o examinare cu ultrasunete a rinichilor, care vă permite să evaluați dimensiunea, forma, structura, prezența pietrelor, a tumorilor, a chisturilor și a inflamației. Dopplerografia vaselor extremităților inferioare. Aceasta este o examinare cu ultrasunete a vaselor extremităților inferioare, care vă permite să evaluați lumenul, pereții, fluxul sanguin, prezența cheagurilor de sânge, plăci aterosclerotice, îngustari și anevrisme.Electrocardiografie (ECG). Acesta este un studiu al inimii, care vă permite să-i evaluați ritmul, conductivitatea, contractilitatea, prezența ischemiei, infarctul miocardic, aritmia și blocajul.
Examen neurologic.Aceasta este o examinare a sistemului nervos, care vă permite să evaluați sensibilitatea, reflexele, coordonarea, tonusul muscular, prezența paresteziei, durerea și tulburările de mișcare. Cu diabetul zaharat, se pot dezvolta modificări ale nervilor, cum ar fi demielinizarea, degenerarea, inflamația, care pot duce la întreruperea transmiterii impulsurilor nervoase și la dezvoltarea polineuropatiei, neuropatiei autonome, mononeuropatii, radiculopatiei. Această afecțiune se numește neuropatie diabetică.
Examen dermatologic.Aceasta este o examinare a pielii care vă permite să-i evaluați culoarea, turgul, umiditatea, prezența rănilor, fisurilor, ulcerelor, infecțiilor fungice, bacteriene, virale, reacțiilor alergice, pigmentării, atrofiei, sclerodermiei, acantozei.
În diabetul zaharat se pot dezvolta modificări ale pielii, cum ar fi xeroza, dermopatia diabetică, buloza diabetică, urticaria diabetică, angiopatia diabetică, piciorul diabetic, care pot duce la perturbarea funcției de protecție a pielii și dezvoltarea complicațiilor.
Consultație cu alți specialiști.În funcție de prezența bolilor concomitente și a complicațiilor diabetului zaharat, poate fi necesară consultarea cu alți specialiști, cum ar fi un cardiolog, neurolog, chirurg, dentist, psiholog și alții. Ei vor ajuta la evaluarea stării pacientului, vor prescrie tratamentul necesar și vor oferi recomandări pentru prevenire.
Terapia cu insulină pentru diabet
Terapia cu insulină pentru diabet este o metodă de tratament prin care insulina este administrată extern pacientului. Este necesar pentru toți pacienții cu diabet de tip 1, precum și pentru unii pacienți cu diabet de tip 2 când alte tratamente nu funcționează.
Ce tipuri de insulină există și cum să le folosești
Există diferite tipuri de insulină, care diferă în funcție de timpul de începere a acțiunii, activitatea de vârf și durata de acțiune. Conform acestor parametri, insulinele sunt împărțite în acțiune ultrascurtă, scurtă și extinsă (prelungită).
- Insulinele cu acțiune ultrascurtă și scurtă imită eliberarea fiziologică a insulinei după masă și se administrează cu 15-30 de minute înainte de masă.
- Insulinele cu eliberare prelungită furnizează niveluri bazale de insulină în sânge pe parcursul zilei și sunt administrate o dată sau de două ori pe zi.
- Există, de asemenea, amestecuri gata preparate de insuline cu durate diferite de acțiune, care sunt convenabile pentru utilizare.
Insulina este injectată sub piele folosind dispozitive speciale, cum ar fi stilouri, pompe sau inhalatoare. Doza de insulină este selectată individual pentru fiecare pacient în funcție de nivelul zahărului din sânge, volumul și compoziția alimentelor, activitatea fizică și alți factori.
Pentru a controla glicemia, pacientul trebuie să o măsoare în mod regulat utilizând un glucometru sau un monitor continuu de glucoză.
Ce reguli și recomandări trebuie urmate în timpul terapiei cu insulină?
Terapia cu insulină necesită respectarea strictă a dietei, terapiei fizice și recomandărilor medicului. Cu terapia cu insulină, sunt posibile reacții adverse, cum ar fi hipoglicemia (scăderea zahărului din sânge), reacții alergice, lipodistrofie - o încălcare a distribuției grăsimilor sub piele, care poate apărea la locul injecțiilor frecvente cu insulină.
Pentru a evita acest lucru, este necesar să schimbați locurile de injectare a insulinei și să utilizați ace subțiri. Prin urmare, pacienții trebuie să învețe elementele de bază ale terapiei cu insulină și să consulte un medic dacă apar întrebări sau îngrijorări.
Nutriție pentru diabet
Nutriția pentru diabet este cea mai importantă componentă a tratamentului. În formele ușoare de diabet, uneori doar dieta este suficientă pentru a atinge nivelul țintă de glucoză din sânge. În cazurile mai severe, terapia medicamentoasă (agenți hipoglicemianți orali, insulină) vine în ajutor.
Trebuie respectate următoarele reguli generale de dietă pentru diabetul zaharat:
Mesele trebuie să fie frecvente și mici (de 5-6 ori pe zi), în porții mici. Acest lucru va ajuta la evitarea creșterilor mari ale nivelurilor glicemice.Mesele trebuie luate la aceleași ore . Același lucru este valabil și pentru administrarea de medicamente pentru scăderea glicemiei și injecțiile cu insulină.Sunt interzise dietele stricte și greva foamei , deoarece pot duce la hipoglicemie (scăderea zahărului din sânge), precum și la perturbarea metabolismului grăsimilor și proteinelor.- Acestea sunt preferate
metode de gătit cum ar fi: tocană, fierbere, abur și coacere. Alimentele prăjite, afumate, sărate și murate trebuie excluse sau reduse la minimum. - Ar trebui să
elimina carbohidratii usor digerabili din alimente (zahăr, miere, cofetărie, dulceață, produse de patiserie, făină albă). Acestea cresc rapid glicemia și contribuie la obezitate. În schimb, poți folosi cu moderație înlocuitori de zahăr (xilitol, sorbitol, fructoză, stevie etc. ). Alimentele trebuie să conțină o cantitate mare de fibre, deoarece astfel de carbohidrați sunt absorbiți mai lent și nu cresc atât de brusc glicemia. Fibrele ajută, de asemenea, la normalizarea funcției intestinale, la reducerea colesterolului și a apetitului. Sursele de fibre includ legume, fructe, ierburi, pâine și cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe.Limitați consumul de grăsimi animale (unt, untură, carne grasă). Conțin acizi grași saturați, care cresc nivelul de colesterol și contribuie la dezvoltarea aterosclerozei și a bolilor coronariene. Ar trebui să se acorde preferință uleiurilor vegetale (floarea soarelui, măsline, porumb etc. ), care conțin acizi grași nesaturați care sunt benefici pentru inimă și vasele de sânge. De asemenea, utile sunt peștele și fructele de mare, care sunt surse de acizi grași omega-3, care au efecte antiinflamatorii și antisclerotice.- Este recomandabil ca
conținutul caloric al alimentelor și cantitatea de carbohidrați au fost aproximativ aceleași în zile diferite, acest lucru este deosebit de important atunci când selectați doza de insulină. Pentru a calcula cantitatea de carbohidrați, puteți folosi tabele speciale care indică câte grame de carbohidrați sunt conținute în diferite alimente. - Ar trebui să
controlează aportul de sare , deoarece excesul de sare poate duce la creșterea tensiunii arteriale, edem și deteriorarea funcției renale. Aportul zilnic recomandat de sare nu depășește 5 g (1 linguriță).
Nutriția pentru diabet ar trebui să fie echilibrată, variată și gustoasă. Nu trebuie să renunți la mâncărurile tale preferate, ci doar să înveți cum să le gătești corect, ținând cont de starea și nevoile tale.
Diabetul zaharat este o boală gravă care necesită monitorizare medicală constantă și respectarea unui regim de viață. Dacă observi semne de diabet la tine sau la cei dragi, nu amâna să mergi la medic. Cu cât diagnosticul este pus mai repede și începe tratamentul, cu atât este mai puțin probabil să apară complicații și cu atât prognosticul bolii este mai bun.